Șederea pe termen lung în România: condiții, drepturi și ce schimbă OUG 32/2026

Dreptul de ședere pe termen lung este statutul pe care un străin din afara UE îl poate cere după 5 ani de ședere legală și continuă în România. Se acordă pe perioadă nedeterminată (art. 70 alin. (1) din OUG nr. 194/2002) și nu mai depinde de un angajator, de un contract sau de o viză.

OUG nr. 32/2026 nu a schimbat drepturile rezidentului pe termen lung. A schimbat însă cum dovedești limba română la depunerea cererii și a rescris regulile după care este angajat un străin care are deja acest statut. Ghidul de mai jos le ia pe rând, cu articolul din lege la fiecare afirmație.

Pe scurt

Ce înseamnă „ședere pe termen lung”

Legea definește dreptul de ședere pe termen lung ca dreptul de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă nedeterminată (art. 2 lit. i^1) din OUG 194/2002). Cel care are permisul corespunzător este „rezident pe termen lung” (art. 2 lit. d)). În vorbirea curentă i se mai spune „rezidență permanentă”; denumirea legală este cea de mai sus din 2011.

Diferența față de permisul unic este de fond:

Cine poate cere și cine nu

Cererea o poate face străinul care, la data soluționării, are un drept de ședere temporară sau beneficiază de protecție internațională în România (art. 70 alin. (1)).

Nu se acordă drept de ședere pe termen lung (art. 70 alin. (2)):

• titularilor unui drept de ședere temporară pentru studii;
• solicitanților de protecție internațională;
• solicitanților sau beneficiarilor de protecție temporară ori de altă formă de protecție decât cea internațională;
• celor aflați în România cu viză de scurtă ședere, viză diplomatică sau de serviciu;
• titularilor unui drept de ședere obținut ca lucrător sezonier sau lucrător au pair.

Condițiile, una câte una

Toate condițiile de mai jos trebuie îndeplinite împreună (art. 71 alin. (1)):

1. 5 ani de ședere continuă înainte de depunerea cererii, cu drept de ședere temporară sau protecție internațională (lit. a)).
2. Mijloace de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dovedite pe cel puțin 12 luni. Membrii de familie ai cetățenilor români sunt exceptați (lit. b)).
3. Asigurare socială de sănătate (lit. c)).
4. Spațiu de locuit deținut legal (lit. d)).
5. Limba română cel puțin la nivel satisfăcător (lit. e)).
6. Nu prezintă pericol pentru securitatea națională (lit. f)).
7. Nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția este îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni în România pentru care a primit o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani (lit. g)).

Cum se numără cei 5 ani

Aici se pierd cele mai multe dosare. Regulile sunt la art. 71 alin. (1) lit. a):

• Absențele. Nu mai mult de 6 luni consecutive și nu mai mult de 10 luni în total, în cei 5 ani (pct. (i)).
• Șoferii de transport internațional. Deplasările în străinătate făcute prin natura serviciului nu se socotesc absență, dacă sunt dovedite cu înscrisuri (pct. (i)).
• Nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul României în această perioadă (pct. (ii)).
• Studiile se iau în calcul la jumătate (pct. (iii)).
• Nu se iau în calcul șederea ca lucrător sezonier sau au pair și nici cea în baza vizei de scurtă ședere, diplomatice sau de serviciu (pct. (iv)).

Pentru beneficiarii de protecție internațională există reguli proprii: perioada se poate reduce la 4 ani sau la jumătate și se numără de la depunerea cererii de protecție (pct. (v)-(vii)).

Excepții

• Minorii pot primi dreptul numai dacă unul sau ambii părinți îl au, fără condițiile de mai sus. Dacă doar un părinte este rezident pe termen lung, este nevoie de consimțământul celuilalt, în formă autentică (art. 71 alin. (3)).
• Străinii de origine română, cei a căror ședere este în interesul statului român și minorii aflați în situațiile de la art. 131 alin. (6) pot primi dreptul fără condițiile de la lit. a)-e) (art. 71 alin. (2)).
• Investitorii care dovedesc investiții de minimum 1.000.000 euro, potrivit cotei proprii de participare, sau peste 100 de locuri de muncă cu normă întreagă pot primi dreptul fără condițiile privind durata șederii și mijloacele de întreținere (art. 71 alin. (4)).
• Posesorii de Carte albastră a UE au un regim propriu: 5 ani de ședere în UE, din care ultimii 2 în România (art. 71 alin. (5)).

Ce a schimbat OUG 32/2026: certificatul de limbă A2

Până la OUG 32/2026, nivelul de limbă se stabilea printr-un interviu susținut la depunerea cererii. Ordonanța a făcut două modificări privind limba la art. 72 din OUG 194/2002:

• a introdus un document nou la dosar: certificat de competență lingvistică eliberat de instituții acreditate din România, care atestă cunoașterea limbii române la un nivel nu mai mic decât A2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi (art. 72 alin. (1) lit. f), introdus prin art. 45 pct. 51 din OUG 32/2026);
• a abrogat alineatul care prevedea interviul (art. 72 alin. (2), abrogat prin art. 45 pct. 52).

Data care contează este 31 decembrie 2026. Potrivit art. 52 alin. (6) din OUG 32/2026, cererile de acordare a dreptului de ședere pe termen lung depuse până la 31 decembrie 2026 se soluționează potrivit legislației aplicabile anterior ordonanței. Concret:

Cine împlinește cei 5 ani în 2026 are, deci, un motiv să nu amâne depunerea și să nu o lase pe ultimele zile ale anului. Cine îi împlinește mai târziu ar trebui să își planifice din timp examenul de limbă.

Minorii neînsoțiți de la art. 131 alin. (3) lit. c) și d) sunt exceptați de la certificat (art. 72 alin. (3)).

La data verificării, pagina IGI dedicată șederii pe termen lung nu menționa încă certificatul printre documente. Înainte de a depune, cereți formațiunii teritoriale IGI să vă confirme ce se aplică dosarului dumneavoastră.

Legătura cu cursurile de limba română plătite de angajator

OUG 32/2026 obligă angajatorul să asigure cursuri de limba română cu elemente de integrare culturală și socială, minimum 6 luni de la începerea activității, cel puțin 6 ore pe săptămână (art. 7 alin. (1) lit. g)). Cele două reguli se leagă: cursul din primul an pregătește nivelul A2 cerut după cinci ani.

Atenție la o diferență: certificatul pentru IGI trebuie eliberat de o instituție acreditată. Un curs organizat de angajator nu ține loc de certificat dacă nu se încheie cu o evaluare la o astfel de instituție. Păstrați totuși dovezile de participare.

Dosarul și pașii

Cererea se depune personal, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări; potrivit IGI, la cea din județul în care locuiți. Documentele sunt cele de la art. 72 alin. (1):

• cererea-tip;
• documentul de trecere a frontierei (pașaportul);
• acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit;
• acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;
• dovada asigurării sociale de sănătate;
• certificat de cazier judiciar eliberat de autoritățile române;
• certificatul de limbă A2, pentru cererile depuse după 31 decembrie 2026.

IGI cere pașaportul în original și copie și, după caz, documente de stare civilă.

Termenele procedurii:

Două garanții importante în caz de refuz: refuzul nu afectează dreptul de ședere pe care îl aveți deja (art. 74 alin. (4)), iar decizia trebuie să țină cont de durata șederii și de legăturile cu România, cu respectarea proporționalității, fără a se putea baza pe considerente economice (art. 74 alin. (5)).

Până la răspuns, continuați să vă prelungiți la timp permisul temporar. Cererea de ședere pe termen lung nu îl înlocuiește.

Permisul: valabilitate și cost

Dreptul este pe perioadă nedeterminată, dar cardul are termen (art. 110 alin. (1)):

• 10 ani pentru membrii de familie ai cetățenilor români;
• 5 ani pentru toți ceilalți.

Se reînnoiește succesiv pentru aceeași perioadă, iar cererea de reînnoire se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare (art. 110 alin. (4)). În permis se înscrie adresa de domiciliu din România, nu de reședință (art. 110 alin. (2)).

Potrivit fișei de taxe publicate de IGI, costurile sunt:

Verificați cuantumurile pe site-ul IGI în ziua plății; ele se actualizează prin acte separate de OUG 194/2002.

Drepturile rezidentului pe termen lung

Art. 80^1 alin. (1) din OUG 194/2002 prevede tratament egal cu cetățenii români, în condițiile legii, în ceea ce privește:

• accesul la piața muncii, inclusiv condițiile de angajare și de muncă, activitățile economice independente (PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială) și activitățile profesionale, cu excepția celor care presupun exercitarea unor prerogative ale autorității publice (lit. a));
• accesul la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv bursele de studiu (lit. b));
• echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, certificatelor, atestatelor și calificărilor profesionale (lit. c));
• securitatea socială, asistența și protecția socială (lit. d));
• asistența de sănătate publică (lit. e));
• deduceri de impozit pe venitul global și scutiri de taxe (lit. f));
• accesul la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe (lit. g));
• libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională (lit. h)).

La acestea se adaugă:

• Domiciliul. Rezidentul pe termen lung își poate stabili sau schimba domiciliul în România în aceleași condiții ca cetățenii români (art. 76).
• Familia. Poate fi sponsor pentru reîntregirea familiei (art. 46 alin. (1)), iar soțului, soției și membrilor de familie li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru perioade de până la 5 ani (art. 62 alin. (5)).
• Stabilitatea. Dreptul poate fi revocat doar pentru amenințare la adresa ordinii publice, în sensul pedepsei de peste 5 ani descrise mai sus, sau pentru pericol la adresa securității naționale (art. 77 alin. (2)). Pierderea locului de muncă nu este un motiv.

„În condițiile legii” înseamnă că fiecare drept se exercită după regulile din domeniul lui: stagiu de cotizare pentru pensie, criterii de venit pentru ajutoare sociale, condiții de autorizare pentru profesiile reglementate.

Rezidentul pe termen lung ca salariat, după OUG 32/2026

OUG 32/2026 a introdus în OUG 194/2002 art. 132^1, care enumeră străinii ce pot fi încadrați în muncă în baza permisului de ședere pe care îl au deja. Prima categorie este cea a titularilor dreptului de ședere pe termen lung (alin. (1) lit. a)).

Ce nu este necesar:

• cerere unică în WorkinRomania.gov.ro, viză D/AM1 sau D/AM2 și permis unic;
• agenție de plasare și contract de plasare;
• înregistrarea angajatorului în platformă: art. 4 alin. (2) din OUG 32/2026 exceptează expres angajatorii care încadrează străini din categoriile de la art. 132^1 alin. (1) lit. a)-h) și j)-m);
• verificarea Listei ocupațiilor deficitare: condiția de la art. 132^1 alin. (4) privește doar lit. i) și n), nu și lit. a);
• limite de ore: plafoanele de 6 și de 4 ore pe zi privesc studenții și al doilea contract al titularilor de permis unic (art. 132^1 alin. (2) și (3)).

Angajarea unui rezident pe termen lung nu depinde, așadar, nici de platformă, nici de listă, și nu este afectată de blocajele acestora.

Mai mult, legea îl așază alături de forța de muncă locală: pentru o viză D/AM1 de lucrător înalt calificat, angajatorul trebuie să arate că a încercat să ocupe postul cu un cetățean român, un cetățean UE, SEE sau elvețian ori cu un străin titular al dreptului de ședere pe termen lung (art. 27^1 alin. (3) lit. c)).

Ce rămâne obligatoriu pentru angajator:

Contractul se poate semna fără certificatul medical de aptitudine, dar salariatul trebuie să îl obțină cel târziu la data începerii activității (art. 27 alin. (6) și (7) din Codul muncii).

Obligațiile din art. 7 al OUG 32/2026. Plata salariului în cont bancar, instruirea SSM într-o limbă înțeleasă, cursurile de limba română, notificarea IGI în 5 zile lucrătoare la încetarea contractului și păstrarea documentelor timp de 5 ani sunt formulate pentru „angajatorii care încadrează în muncă străini pe teritoriul României”, fără excepție pentru vreo categorie.

Două elemente de text merg însă în sens opus: articolul este așezat în secțiunea despre angajatorii înregistrați, iar amenda de 5.000-10.000 lei este prevăzută „pentru fiecare lucrător străin plasat, după caz” (art. 42 alin. (2) lit. a)), adică pentru cel venit prin agenție. Pentru notificări și păstrarea documentelor, amenda este de 15.000-30.000 lei (art. 42 alin. (3) lit. b) pct. (i)). Până la o clarificare oficială, lectura prudentă este să aplicați aceste obligații și rezidenților pe termen lung.

Drumul de la permisul unic la șederea pe termen lung

Pentru un lucrător venit cu viză de muncă, anii petrecuți cu permis unic se numără integral. Ce poate întrerupe cei 5 ani, sub noul regim:

• Contract suspendat prea mult. Dreptul de ședere în scop de muncă se revocă dacă contractul individual de muncă a fost suspendat, în condițiile art. 52 din Codul muncii, mai mult de 3 luni consecutive sau 6 luni cumulate pe durata permisului (art. 77 alin. (3) lit. i), introdusă prin OUG 32/2026).
• Pauză între angajatori. După încetarea contractului, șederea mai este valabilă cel mult 90 de zile dacă nu există indemnizație de șomaj (art. 56 alin. (6)). Fără contract nou în acest termen, șederea legală se termină și, odată cu ea, continuitatea.
• Plecări lungi din țară. Peste 6 luni consecutive sau 10 luni în total.
• Permis expirat. Legea cere drept de ședere „în mod continuu”, așa că nu lăsați permisul să expire. Vezi cât costă permisul și ce riști dacă întârzii.
• Munca sezonieră. Nu se ia în calcul deloc.

Pentru angajator, un salariat care ajunge rezident pe termen lung înseamnă sfârșitul prelungirilor de permis unic, al dependenței de listă și de platformă și un om care rămâne.

Cum se pierde dreptul

Dreptul de ședere pe termen lung încetează în cazurile de la art. 70 alin. (3):

• prin anulare sau revocare (lit. a));
• la obținerea unui drept de ședere pe termen lung în alt stat (lit. b));
• la o absență din România mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția cazului în care străinul a avut în acest timp drept de ședere temporară într-un stat membru al UE ori este minor cu un părinte cetățean român sau cu drept de ședere în România (lit. c));
• la o absență din România mai mare de 6 ani consecutivi, chiar cu drept de ședere temporară într-un stat membru al UE (lit. d));
• la cerere sau la dobândirea cetățeniei române (lit. e));
• la o absență de peste 2 ani consecutivi din UE, SEE și Elveția, pentru foștii posesori de Carte albastră a UE (lit. f));
• la anularea protecției internaționale, dacă dreptul a fost obținut în această calitate (lit. g)).

Anularea intervine, între altele, dacă dreptul a fost obținut cu informații sau documente false ori printr-o căsătorie de conveniență (art. 77 alin. (1)).

Dacă dreptul a încetat pentru motivele de la lit. b)-d) și străinul se află în România, are 30 de zile de la comunicare să ceară un permis de ședere temporară (art. 70 alin. (4)). Un nou drept de ședere pe termen lung poate fi acordat după o nouă ședere continuă de cel puțin 12 luni (art. 70 alin. (5)).

Întrebări frecvente

După câți ani pot cere ședere pe termen lung?

După 5 ani de ședere temporară continuă în România, cu cel mult 6 luni consecutive și 10 luni în total de absență. Anii de studii se socotesc la jumătate, iar munca sezonieră nu se ia în calcul.

Am nevoie de certificat de limba română?

Pentru cererile depuse până la 31 decembrie 2026 se aplică regula veche, cu interviu la depunere. Pentru cele depuse după această dată, legea cere la dosar un certificat de nivel cel puțin A2, eliberat de o instituție acreditată din România.

Dacă îmi pierd locul de muncă, pierd și șederea pe termen lung?

Nu. Dreptul este pe perioadă nedeterminată și nu depinde de un contract de muncă. Se poate pierde, între altele, prin absențe lungi din România, prin anulare sau prin revocare pentru motive de ordine publică ori securitate națională.

Pot schimba angajatorul când vreau?

Da. Limitele de 6 luni și de 2 ani privesc titularii de permis unic și lucrătorii plasați prin agenție. Rezidentul pe termen lung are acces la piața muncii în aceleași condiții ca un cetățean român.

Angajez un rezident pe termen lung. Trebuie să fiu înregistrat în WorkinRomania?

Nu. Art. 4 alin. (2) din OUG 32/2026 exceptează angajatorii care încadrează titulari ai dreptului de ședere pe termen lung. Rămâne obligația de a trimite la IGI, în cel mult 10 zile de la începerea activității, copia contractului și a permisului de ședere pe termen lung.

Contează dacă ocupația este pe Lista ocupațiilor deficitare?

Nu. Dintre străinii care lucrează în baza permisului pe care îl au deja, condiția privind lista se aplică doar celui de-al doilea contract al unui titular de permis unic și membrilor de familie ai unui cetățean străin.

Dacă mi se respinge cererea, trebuie să plec din România?

Nu. Refuzul nu produce efecte asupra dreptului de ședere pe care îl aveți deja. Îl puteți contesta în 30 de zile la Curtea de Apel București și puteți depune o cerere nouă când îndepliniți condițiile.

Șederea pe termen lung este același lucru cu cetățenia?

Nu. Rămâneți cetățean al statului de origine, cu pașaportul acestuia. Cetățenia română se obține printr-o procedură separată, iar la dobândirea ei dreptul de ședere pe termen lung încetează.

---

Acest ghid are caracter informativ și nu înlocuiește consultanța juridică. Temeiuri: OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în forma modificată prin OUG nr. 32/2026 (M. Of. nr. 335/27.04.2026), Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și informațiile publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Legea de aprobare a OUG nr. 32/2026 este în dezbatere parlamentară și poate aduce modificări. Data verificării: 9 octombrie 2026.

Ai întrebări despre dosar sau despre angajarea unui rezident pe termen lung? Sună sau scrie pe WhatsApp la 0750 238 304 ori la office@wantjob.eu.