Taxele la dosarele pentru străini după OUG 32/2026: ce se plătește, cine plătește, unde — și dacă mai trebuie cazierul tradus
Publicat 16 noiembrie 2026 · Verificat 16 noiembrie 2026
Avizul de angajare și tariful lui de 100 € nu mai există: OUG nr. 32/2026 le-a desființat de la 27 aprilie 2026, iar dosarele noi pentru lucrători din afara UE trec prin cererea unică din WorkinRomania.gov.ro, pentru care nu se plătește nimic. Taxele care rămân se plătesc statului, nu agenției de plasare și nu angajatorului: 300 € viza de lungă ședere, 120 € (în lei) taxa de prelungire a dreptului de ședere și 265 lei permisul unic. Legea pune aceste costuri în sarcina lucrătorului, dacă angajatorul nu preia o parte din ele prin oferta fermă. Cazierul judiciar rămâne obligatoriu în cererea unică: tradus în română, engleză sau franceză și legalizat.
Stadiu la 16.11.2026. Cuantumurile de mai jos sunt cele din OUG 32/2026 (M. Of. nr. 335 din 27.04.2026) și cele publicate de IGI pentru permisul unic (pagina „Permisul unic / Cartea albastră a UE” și fișa „Taxe” din august 2025). Conturile de plată sunt cele comunicate de IGI în 2025.
Ce s-a schimbat: avizul de angajare a dispărut, odată cu tariful lui
Până la 27 aprilie 2026, angajatorul obținea de la IGI un aviz de angajare sau de detașare și plătea pentru el un tarif de 100 € (25 € pentru lucrătorii sezonieri), în lei, la cursul BNR din ziua plății (art. 30 din OG nr. 25/2014). OUG nr. 32/2026 a abrogat Titlul I al OG nr. 25/2014 la data intrării sale în vigoare, 27 aprilie 2026 (art. 55). În locul avizului, angajatorul (ruta D/AM1) sau agenția de plasare ori angajatorul autorizat (ruta D/AM2) completează cererea unică în platforma WorkinRomania.gov.ro, iar verificările pe care IGI le făcea pe hârtie se fac acum integrat, în platformă.
Platforma nu costă nimic. OUG 32/2026 nu prevede nicio taxă pentru înregistrarea angajatorului, pentru autorizarea agenției de plasare sau a angajatorului autorizat și nici pentru depunerea cererii unice. Singurele sume cerute firmelor sunt garanțiile financiare, care rămân banii firmei (vezi mai jos).
Calendarul tranziției (art. 48–51 OUG 32/2026):
- până la 7 august 2026 platforma a fost folosită doar pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea agențiilor și testarea cererii unice; de la 8 august 2026 cererile unice produc efecte juridice depline;
- cererile de aviz depuse la IGI înainte de 27 aprilie 2026 se soluționează după regulile vechi (art. 49 alin. 1 și 2); prin excepție, cererile de aviz pentru schimbarea angajatorului au mai putut fi depuse la IGI până la 7 august 2026 (art. 50);
- străinul cu aviz vechi poate cere viza în 180 de zile de la data la care angajatorul a obținut avizul (art. 49 alin. 3), iar prima prelungire a șederii se face tot după regulile vechi (art. 49 alin. 6);
- tariful de aviz plătit nu se restituie; se recupera doar dacă IGI refuza eliberarea avizului (art. 30 alin. 2 OG 25/2014).
Taxele care rămân: cât, cine, când, unde
| Taxă | Cât | Cine plătește | Când | Unde se plătește |
|---|---|---|---|---|
| Viza de lungă ședere pentru angajare (D/AM1, D/AM2) sau pentru detașare | 300 € | Lucrătorul, dacă oferta fermă nu prevede că o suportă angajatorul (art. 40 alin. 8 OUG 32/2026) | La depunerea cererii de viză, după aprobarea cererii unice | Misiunea diplomatică sau oficiul consular al României la care se depune cererea transmisă prin portalul e-Viza |
| Taxa de prelungire a dreptului de ședere („taxa consulară”) | 120 €, contravaloarea în lei | Lucrătorul | La fiecare cerere de permis unic: prima eliberare și fiecare prelungire | În numerar la Trezorerie sau la CEC; online, din cont bancar propriu deschis la o bancă din România, în contul Trezoreriei Statului RO70TREZ70020340101XXXXX, CIF 22084517, simbol cont 20.A.34.01.00 |
| Contravaloarea permisului unic (cardul) | 265 lei, TVA inclus | Lucrătorul | Odată cu cererea de permis | Persoane fizice: casieriile CEC Bank și automatele SelfPay, cont RO05CECEB30033RON2244514. Persoane juridice (angajatorul plătește pentru lucrător): transfer interbancar în RO35CECEB00030RON1278595 |
Mențiunile de pe ordinul de plată sunt obligatorii. La rubrica „explicații” se trece numărul pașaportului străinului pentru care se plătește și, dacă aplicația permite, numele lui. Fără aceste mențiuni IGI nu preia cererea și nu eliberează documentul. De la 1 iunie 2025 IGI vede plățile direct în extrasele Trezoreriei, deci nu mai trebuie adusă confirmarea plății de la ghișeu; în numerar, taxa se poate plăti și la trezoreriile din reședințele de județ, în conturile colectoare afișate acolo.
Taxa de viză de 300 € se aplică din 27 aprilie 2026 tuturor cererilor de viză de lungă ședere transmise prin e-Viza, inclusiv celor depuse pe avize vechi (art. 49 alin. 5 OUG 32/2026). Cuantumul este în anexa Legii nr. 198/2008 privind taxele consulare (lit. A pct. 4), modificată prin art. 47 din OUG 32/2026; până atunci viza de lungă ședere costa 120 €. Din suma încasată, bugetului Ministerului Afacerilor Externe îi revine 50% în 2026, 65% în 2027, 75% în 2028, 85% în 2029 și 95% din 2030 (art. 12^1 din Legea 198/2008).
Fără viză, fără taxa de viză. Străinii care și-au reglementat șederea prin art. 52 OUG 32/2026 (rămași în România după expirarea vizei sau a permisului și prezentați la IGI în 60 de zile de la 27 aprilie 2026) obțin permisul unic fără o nouă viză, deci plătesc doar taxa de prelungire și contravaloarea permisului (art. 52 alin. 3 lit. j).
Cine plătește, de fapt: regula din OUG 32/2026
- Lucrătorul suportă costul vizei, transportul din țara de origine sau de reședință în România, transportul intern și cazarea, cu excepția cazului în care angajatorul își asumă aceste costuri prin oferta fermă (art. 40 alin. 8). Oferta fermă trebuie să spună fără echivoc dacă cazarea și transportul cad în sarcina angajatorului sau a străinului (art. 6 alin. 2), iar dacă angajatorul asigură cazarea, chiria nu poate depăși 25% din salariul net (art. 7 alin. 2).
- Angajatorul suportă ceea ce legea îi impune ca obligație proprie: contractul de muncă redactat și în limba lucrătorului (art. 7 alin. 1 lit. b), instruirea SSM într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege (lit. d), cursurile de limba română de minimum 6 luni, cel puțin 6 ore pe săptămână (lit. g). Dacă lucrătorul D/AM2 pleacă din proprie inițiativă în primele 6 luni de la începerea activității, angajatorul poate recupera de la el doar sumele investite în cursurile de limba română, în cazare și în transport (art. 40 alin. 9); legea enumeră doar aceste trei categorii.
- Lucrătorul nu plătește niciodată agenției sau angajatorului. Agenției de plasare îi este interzis să perceapă de la străinii plasați comisioane, tarife sau taxe ori să le ceară garanții sau depozite (art. 23 alin. 6); aceeași interdicție o are angajatorul autorizat (art. 11 alin. 3), iar partenerii externi din țara de origine ai agenției sau ai angajatorului autorizat pot cere doar sumele permise expres de legea statului de origine (art. 12 alin. 8 lit. d și art. 38 alin. 1 lit. d). Încălcarea art. 23 alin. 6 se sancționează cu amendă de la 25.000 la 40.000 lei (art. 42 alin. 5 lit. a), iar încălcarea de către partenerul extern cu 5.000–10.000 lei pentru fiecare lucrător (art. 42 alin. 2 lit. b).
- Ce face lucrătorul căruia i se cer bani „pentru dosar”. Cere temeiul legal și chitanța și sesizează situația prin formularul „Sesizări lucrători străini” de pe WorkinRomania.gov.ro, disponibil în română și engleză. Angajatorul este obligat să îi garanteze accesul la proceduri confidențiale de reclamație, inclusiv prin platformă (art. 7 alin. 1 lit. h).
Garanțiile nu sunt taxe de dosar
Agenția de plasare constituie o garanție de 75.000 € pentru până la 250 de străini plasați, plus 50.000 € pentru fiecare 250 de străini în plus (art. 25), iar angajatorul autorizat 1.000 € pentru fiecare străin încadrat (art. 13), ca depozit la Trezoreria Statului sau scrisoare de garanție bancară. Banii rămân ai firmei și se execută numai în situațiile prevăzute de lege, de exemplu pentru suma forfetară de 2.000 € de persoană datorată la îndepărtarea unui străin (art. 14 și art. 26). Lucrătorului nu i se poate cere nicio contribuție la aceste garanții.
Cazierul judiciar: se depune și acum, tradus și legalizat
Cazierul nu a dispărut odată cu avizul; s-a mutat în cererea unică. OUG nr. 194/2002, modificată prin OUG 32/2026, îl cere pe toate rutele de angajare:
- D/AM1 (angajare directă: înalt calificați, cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Serbia și celelalte categorii de la art. 27^1 alin. 1) — angajatorul încarcă în platformă: contractul individual de muncă înregistrat în REGES-ONLINE; asigurarea medicală de călătorie cu acoperire minimă de 30.000 €, valabilă pe toată durata vizei; certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine sau de reședință, tradus în limba română, în limba engleză sau în limba franceză, după caz, și legalizat în condițiile legii; dovada mijloacelor de întreținere la nivelul salariului minim brut pe țară pentru 90 de zile (nu și pentru înalt calificați); copia pașaportului valabil (art. 27^1 alin. 2).
- D/AM2 (prin agenție de plasare sau angajator autorizat) — pe lângă contractul de plasare, contractul de prestări servicii și contractul de muncă înregistrat în REGES-ONLINE: asigurarea medicală de 30.000 €, cazierul, cu aceeași formulare, și dovada mijloacelor de întreținere pentru 90 de zile (art. 27^2 alin. 1).
- Detașare — cazierul, tradus în română, engleză sau franceză, după caz, și legalizat (art. 44^1 alin. 2 lit. e).
Ce înseamnă „tradus și legalizat”. Traducerea o face un traducător autorizat, iar semnătura lui se legalizează la notar sau la misiunea diplomatică a României. Originalul emis în străinătate se legalizează după regulile aplicabile țării emitente: misiunile diplomatice ale României cer cazierul „după caz, apostilat sau supralegalizat”.
Cine face ce. Lucrătorul obține cazierul din țara lui, îl legalizează și îl traduce; angajatorul sau agenția îl încarcă în platformă la completarea cererii unice. Cererea de viză se depune apoi prin e-Viza, pe baza cererii unice aprobate.
La IGI, pentru permisul unic, cazierul nu se cere. Dosarul pentru primul permis și pentru fiecare prelungire cuprinde: cererea, pașaportul (original și copie), dovada deținerii legale a spațiului de locuit (original și copie), adeverința medicală și cele două taxe (120 € în lei și 265 lei). Cererea se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere, la formațiunea IGI din județul de domiciliu sau online, prin portaligi.mai.gov.ro.
Și persoanele străine din firmă. Dacă reprezentanții legali, administratorii, asociații sau acționarii angajatorului ori ai agenției nu au cetățenia română, firma încarcă în platformă cazierul lor, tradus și legalizat în condițiile legii: art. 5 alin. 7 (angajator înregistrat), art. 15 alin. 4 (angajator autorizat), art. 27 alin. 4 (agenție de plasare). Pentru cetățenii români nu se încarcă nimic; datele se verifică direct de IGI.
Pașii pentru lucrător
- Obține cazierul judiciar de la autoritățile din țara de origine sau de reședință și legalizează-l (apostilă sau supralegalizare, după caz).
- Tradu-l în română, engleză sau franceză la un traducător autorizat și legalizează traducerea.
- Dă-l angajatorului sau agenției, împreună cu copia pașaportului și asigurarea medicală de călătorie de minimum 30.000 €; ei le încarcă în cererea unică.
- După aprobarea cererii unice, depune cererea de viză prin e-Viza și plătește 300 € la consulat, dacă oferta fermă nu prevede că plătește angajatorul.
- În România, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea vizei, cere permisul unic la IGI: plătește 120 € în lei (Trezorerie, CEC sau online) și 265 lei la CEC Bank, cu numărul pașaportului la explicații.
- Nu plăti nimic agenției sau angajatorului pentru „dosar”, „aviz” sau „garanție”: legea interzice orice astfel de sumă.
Pașii pentru angajator sau agenție
- Scrie în oferta fermă, fără echivoc, cine suportă cazarea și transportul și, dacă vrei să le preiei, costul vizei.
- Nu percepe și nu lăsa partenerul extern să perceapă bani de la lucrător.
- Cere lucrătorului cazierul tradus și legalizat, asigurarea de 30.000 € și copia pașaportului înainte de a completa cererea unică.
- Dacă firma are reprezentanți legali, administratori, asociați sau acționari străini, pregătește și cazierele lor, traduse și legalizate, pentru înregistrare sau autorizare.
- Dacă plătești tu contravaloarea permisului lucrătorului, folosește contul CEC Bank pentru persoane juridice (RO35CECEB00030RON1278595) și trece numărul pașaportului la explicații.
Surse
- OUG nr. 32/2026, text integral publicat de IGI (PDF)
- OUG nr. 32/2026, portalul legislativ
- OUG nr. 194/2002, forma actualizată publicată de IGI (PDF)
- OG nr. 25/2014, forma consolidată publicată de IGI (PDF), art. 30 — tariful avizului
- IGI: Permisul unic / Cartea albastră a UE — documente și taxe
- IGI: fișa „Taxe” pentru permisul de ședere (PDF, august 2025)
- IGI: conturile pentru contravaloarea permisului de ședere (265 lei)
- IGI: simplificarea verificării plății taxelor, conturile Trezoreriei (28.05.2025)
- IGI: Obținerea avizului — regimul vechi, tarif 100 € / 25 €
- Ambasada României la Chișinău: viza de lungă ședere — documente
- WorkinRomania.gov.ro: formularul de sesizări pentru lucrători străini
Descarcă
Citește și
- Lista ocupațiilor deficitare: toate cele 372 de ocupații din Ordinul 1.714/2026, cu coduri COR
- Lista ocupațiilor deficitare se poate actualiza oricând: ce aduce Ordinul 1668/2026 și cum ceri adăugarea unei ocupații
- Al doilea loc de muncă pentru lucrătorul străin: part-time de maximum 4 ore pe zi la alt angajator
Automatizează documentele pentru lucrătorii tăi străini
Contracte bilingve, instruiri SSM în limba lucrătorului și semnătură electronică — totul pe WantJOB.
Descoperă platforma →