Permisul de ședere (TRC) în România: cât costă, unde plătești și ce riști dacă întârzii

Permisul de ședere — sau TRC (temporary residence card), cum îi spun mulți lucrători străini — este cardul eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) care atestă că ai drept de ședere în România. Este, în același timp, actul tău de identitate aici: conține CNP-ul, adresa și scopul șederii. Fără el, după cele 90 de zile acoperite de viză, ești practic un străin fără statut.

Articolul de mai jos răspunde la patru întrebări pe care le primim constant pe WhatsApp: cât costă, unde se plătește, ce se întâmplă dacă întârzii și, pentru context, cât plătesc colegii tăi din alte țări europene.

Cât costă permisul de ședere în 2026

Taxa permisului este una singură, indiferent dacă este prima eliberare, o prelungire sau un permis pe termen lung. Viza se plătește separat, o singură dată:

Suma de 265 lei este în vigoare de la 1 august 2025. Dacă ai o chitanță de taxă plătită înainte de această dată, la vechiul cuantum, ea rămâne valabilă — IGI a confirmat acest lucru în anunțul din august 2025.

Nu există taxă separată de „urgență" și nu există taxă de „programare". Cineva care îți cere bani pentru a-ți „rezerva loc la ghișeu" nu lucrează pentru IGI.

Cine plătește: tu, angajatorul sau agenția?

Legea nu obligă angajatorul să suporte taxa. Modelul-cadru de contract de plasare aprobat prin Ordinul MMFTSS 655/2026 (art. 3) enumeră taxele percepute de autoritățile române — viza, permisul de ședere, alte taxe administrative — și lasă la alin. (2) o bifă: lucrătorul / angajatorul / agenția, conform înțelegerii dintre părți.

Cu alte cuvinte, verifică ce scrie în contractul tău de plasare. Dacă bifa este pe „angajator" sau „agenție", cei 265 lei nu trebuie să iasă din buzunarul tău. Dacă este pe „lucrător", plătești tu.

Un lucru este însă interzis fără excepție: agenția nu are voie să îți perceapă comision pentru serviciul de plasare (același ordin, art. 4 lit. d). Taxa de permis este a statului; comisionul de plasare, dacă îl plătește cineva, îl plătește angajatorul.

Unde și cum se plătește

IGI a mutat încasările la CEC Bank. Plata nu se face la ghișeul IGI și nu se face la Trezorerie.

Persoane fizice (lucrătorul):

• la casieria oricărei unități CEC Bank, sau
• la un automat SelfPay (le găsești în supermarketuri, benzinării, mall-uri),
• în contul RO05 CECE B300 33RO N224 4514.

Persoane juridice (angajatorul, dacă plătește el):

• transfer interbancar în contul RO35 CECE B000 30RO N127 8595.

La plată spune că este „taxă permis de ședere" și cere să apară numele tău, exact ca în pașaport. Chitanța se depune în original la dosar. O taxă plătită pe numele altcuiva (al angajatorului, al unui coleg) nu este acceptată pentru dosarul tău.

Termenul: 30 de zile înainte de expirare

Regula de bază este la art. 51 alin. (1) din OUG 194/2002: cererea de prelungire se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere actual — fie el dat de viză, fie de permisul anterior.

Practic, dacă permisul îți expiră pe 15 decembrie, ultima zi de depunere fără probleme este 15 noiembrie. Recomandarea noastră este să începi cu 60 de zile înainte: adeverința de la angajator, contractul de închiriere înregistrat la ANAF și asigurarea medicală au și ele timpii lor.

Cine depune, după OUG 32/2026:

• prelungire la același angajator — procedura clasică, direct la formațiunea teritorială IGI din județul unde locuiești (art. 49 alin. (6) OUG 32/2026);
• schimbare de angajator sau trecere de la alt scop de ședere (studii, sezonier, reîntregire) — angajatorul sau agenția completează cererea unică în platforma WorkinRomania.gov.ro, în numele tău (art. 56 alin. (9)–(10) OUG 194/2002, forma dată de OUG 32/2026).

IGI are 30 de zile să soluționeze cererea, cu posibilitatea de prelungire cu 15 zile pentru verificări suplimentare și, în cazuri excepționale legate de complexitatea cererilor de muncă, cu până la 30 de zile, cu informarea ta în scris (art. 51 alin. (5)). Pe durata asta, cu dovada depunerii, șederea ta este legală chiar dacă vechiul permis a expirat între timp.

Ce riști dacă nu depui la timp

Aici e partea pe care mulți o află abia la ghișeu. Sunt patru niveluri de consecințe, în ordinea gravității.

1. Amendă pentru depunere tardivă. Nerespectarea termenului de 30 de zile este contravenție (art. 134 pct. 7 OUG 194/2002), sancționată cu amendă de la 100 la 500 lei (art. 135 lit. a). Dacă depui după termen, dar înainte ca dreptul de ședere să expire, aceasta este de regulă singura consecință. Dosarul se primește.

2. Amendă pentru ședere ilegală. Dacă permisul a expirat și nu ai depus nimic, ai obligația să părăsești România (art. 11). Nerespectarea ei este contravenția de la art. 134 pct. 2, iar amenda crește cu durata întârzierii (art. 135 lit. e):

3. Decizie de returnare și interdicție de intrare. Odată ce șederea devine ilegală, IGI poate emite o decizie de returnare, însoțită de o interdicție de intrare în România (art. 105–106^1 OUG 194/2002). Pentru cine a intrat legal și a fost titular de permis, durata interdicției pornește de la 6 luni pentru depășiri scurte, urcă la 1 an pentru o ședere ilegală între 3 luni și un an, 2 ani pentru 1–2 ani, 3 ani pentru 2–3 ani și 5 ani peste 3 ani. Interdicția se înscrie în sistemele de frontieră și blochează, în practică, și o nouă viză de muncă pentru altă țară din spațiul Schengen. Limitele se reduc la jumătate dacă pleci voluntar și îți suporți cheltuielile de plecare (art. 106^1 alin. (2)).

4. Pierzi vechimea pentru șederea pe termen lung. Permisul pe termen lung (cel de 5 ani, care nu mai depinde de un angajator anume) cere 5 ani de ședere continuă și legală înainte de cerere (art. 71 alin. (1) lit. a). O întrerupere din ședere ilegală rupe continuitatea și contorul pornește de la zero.

La toate acestea se adaugă efectele practice: fără permis valabil, angajatorul nu te poate ține legal în muncă, nu poți deschide sau folosi cont bancar, nu ai asigurare de sănătate activă și orice control de poliție se termină cu proces-verbal.

Ai permisul expirat și n-ai depus? Ai timp până la 31 decembrie 2026

Aceasta este cea mai importantă informație din articol pentru cine este deja în întârziere. Art. 52 alin. (1) din OUG 32/2026 deschide o fereastră excepțională: străinii care au rămas în România după ce le-a expirat dreptul de ședere dat de viza de muncă sau de permisul unic, și împotriva cărora nu s-a emis o decizie de returnare, pot cere prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă până la 31 decembrie 2026, fără să mai iasă din țară pentru o viză nouă.

Condiția-cheie este să ai un angajator care să facă cererea și să nu existe deja decizie de returnare pe numele tău. Dacă ești în această situație, nu aștepta: după 31 decembrie 2026, singura cale rămâne plecarea, interdicția și reluarea de la zero.

Cât costă permisul de ședere în alte țări din Europa

Pentru context, iată cât plătește un lucrător din afara UE pentru documentul echivalent în trei țări în care mulți dintre cititorii noștri au rude sau colegi. Echivalențele în euro sunt orientative.

Câteva observații care contează mai mult decât cifrele:

• România este de 2–3 ori mai ieftină decât oricare dintre cele trei, iar taxa este fixă indiferent de tipul permisului.
• În Polonia, din 5 martie 2026, taxa de timbru nu se mai restituie dacă cererea este respinsă sau procedura este clasată. Plătești 440 zł și îi pierzi dacă dosarul cade.
• În Italia, contribuția (cei 70,46 sau 80,46 €) nu se rambursează în caz de respingere, iar cererea de reînnoire trebuie depusă cu 60 de zile înainte de expirare — dublu față de România.
• În Germania, cetățenii turci plătesc taxe reduse (22,80–28,80 €) în baza Acordului de asociere UE–Turcia din 1963 — o excepție care nu are echivalent în celelalte țări.

Pe scurt, pentru lucrător

• La prima venire se plătesc 120 € viza (la ANAF, de regulă de angajator sau agenție) + 265 lei permisul (la CEC Bank, după ce ajungi). La prelungiri, doar 265 lei.
• Taxa permisului se plătește la CEC Bank sau SelfPay, în contul RO05 CECE B300 33RO N224 4514, pe numele tău.
• Termenul: depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirare; pregătește actele cu 60.
• Verifică în contractul de plasare cine plătește taxa — poate fi angajatorul sau agenția.
• Întârzierea costă între 100 și 1.200 lei amendă și, la depășiri mari, 6 luni – 5 ani de interdicție de intrare.
• Dacă ești deja cu permisul expirat și fără decizie de returnare, ai timp până la 31 decembrie 2026 să te regularizezi printr-un angajator.

Dacă nu ești sigur în ce situație te afli, întreabă la WantJOB: 0750 238 304 (apel sau WhatsApp). Spune-ne data de expirare a permisului și data la care ai intrat în România și îți spunem ce trebuie depus.