În România, dreptul la concediu de odihnă este reglementat de Codul Muncii, iar muncitorii străini, inclusiv cei asiatici, beneficiază de aceleași drepturi ca și cetățenii români. Mai exact, conform legislației naționale, fiecare angajat are dreptul la un concediu anual de odihnă, cu următoarele condiții:

1. Durata minimă a concediului de odihnă:
   • Conform articolului 146 din Codul Muncii, toți angajații au dreptul la un concediu de odihnă anual de cel puțin 20 de zile lucrătoare. Aceste 20 de zile sunt un minim legal, dar angajatorii pot acorda mai multe zile de concediu, în funcție de condițiile de muncă sau de contractele colective de muncă aplicabile.
2. Condițiile de acordare a concediului:
   • Concediul de odihnă trebuie să fie efectuat într-un an calendaristic, iar angajatorul este obligat să asigure acordarea acestuia într-un mod care să nu afecteze buna desfășurare a activității. Concediul nu poate fi înlocuit cu bani decât în cazul în care angajatul încetează activitatea înainte de a beneficia de întregul concediu de odihnă, conform articolului 148 din Codul Muncii.
3. Planificarea concediului:
   • Muncitorul are dreptul să solicite concediul de odihnă, însă acest lucru trebuie să se facă în acord cu angajatorul. Concediul de odihnă nu poate fi refuzat de angajator fără un motiv întemeiat, iar planificarea acestuia trebuie să țină cont de necesitățile activității economice. De asemenea, în cazul muncitorilor asiatici care sunt angajați pe teritoriul României, aceștia pot solicita concediul conform aceleași proceduri, fără restricții speciale datorate naționalității.
4. Compensații pentru zilele de concediu neefectuate:
   • Dacă un muncitor nu își ia concediul de odihnă într-un an calendaristic, angajatorul este obligat să îi plătească o compensație financiară pentru zilele de concediu neefectuate, conform articolului 150 din Codul Muncii. Aceasta se aplică indiferent de naționalitatea lucrătorului.
5. Răspunderea angajatorului:
   • Angajatorul are responsabilitatea de a asigura faptul că angajatul beneficiază de concediul de odihnă și nu îl poate forța să lucreze în timpul acestuia. De asemenea, trebuie să țină evidența zilelor de concediu și să permită lucrătorilor să își utilizeze drepturile de odihnă.
6. Concediul de odihnă și perioada de probă:
   • În cazul în care un angajat se află în perioada de probă, concediul de odihnă nu este afectat. Potrivit articolului 31 din Codul Muncii, în perioada de probă angajatul are dreptul la concediu de odihnă, proporțional cu timpul efectiv lucrat.
7. Concediul de odihnă și începerea activității:
   • Muncitorii asiatici care sunt angajați în România, la fel ca și cetățenii români, pot solicita concediu de odihnă după ce au efectuat cel puțin o lună de muncă. Dacă acest concediu nu poate fi acordat în aceeași perioadă de timp, zilele de concediu se reportează până la finalul anului calendaristic.
8. Dreptul de a alege perioada de concediu:
   • Conform articolului 148 alin. (4), angajatul are dreptul de a solicita perioada în care dorește să își efectueze concediul de odihnă, dar acest lucru se face în limita posibilităților angajatorului. Este esențial ca angajatorul să permită angajatului să își aleagă perioada de concediu într-un mod care nu dăunează activității companiei, însă refuzul trebuie să fie justificat.