Completarea corectă a Declarației D112 pentru muncitorii non-UE este esențială pentru a respecta obligațiile fiscale și de asigurări sociale în România. Declarația D112 se depune pentru a raporta contribuțiile la asigurările sociale, asigurările de sănătate și alte obligații fiscale aferente angajaților, inclusiv celor care provin din afaceri din afaceri non-UE.
Iată pașii esențiali pentru completarea corectă a acestei declarații pentru muncitorii non-UE:
1. Identificarea angajatorului și a angajatului
În partea de sus a formularului D112 se completează datele angajatorului și ale angajatului. În cazul muncitorilor non-UE, trebuie să aveți în vedere următoarele informații:
- Codul de identificare fiscală (CIF) al angajatorului.
- CNP-ul angajatului nu se va completa pentru muncitorii non-UE, deoarece aceștia nu au CNP, ci vor fi înlocuiți cu codul numeric personal (CNP-ul fiscal) atribuit de autoritățile române sau, dacă nu au acest cod, se va completa cu CUI-ul sau alte date de identificare.
2. Determinarea tipului de contract și al statutului
La secțiunea referitoare la tipul contractului de muncă, trebuie să indicați tipul de raport de muncă: contract de muncă pe perioadă determinată, nedeterminată sau alte forme specifice.
- Muncitorii non-UE vor fi încadrați în această secțiune conform tipului de contract semnat cu angajatorul.
- Sursa de venit pentru muncitorii non-UE va fi legată de salarii și contribuții sociale, dar se vor completa și codurile corespunzătoare în funcție de tipul de muncitor (ex: salarii, alte plăți pentru activități specifice).
3. Contribuțiile sociale
Pentru muncitorii non-UE, va trebui să bifați corect contribuțiile care trebuie achitate pentru asigurările sociale și de sănătate. În acest sens, se vor include:
- Contribuțiile la asigurările sociale (CAS) – care sunt obligatorii atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Acestea se vor completa pe baza veniturilor brute realizate de muncitorul non-UE.
- Contribuțiile pentru sănătate (CASS) – și acestea sunt obligatorii, iar valoarea lor este determinată în funcție de salariul brut al angajatului.
4. Impozitul pe venit
De asemenea, trebuie să se completeze impozitul pe venit. Muncitorii non-UE sunt supuși impozitului pe venit, dar trebuie să fiți atent la regimul fiscal aplicabil în funcție de tratatele internaționale (de ex., dacă există tratate pentru evitarea dublei impuneri între România și țara de origine a muncitorului). În general, impozitul pe venit se calculează pe baza salariului brut, respectând reglementările legale.
5. Secțiunea privind muncitorii non-UE
În cazul angajaților non-UE, există câteva particularități suplimentare care trebuie completate:
- Dacă angajatul non-UE nu are CNP, veți introduce datele identificatorii suplimentare, precum CUI-ul sau codul de identificare fiscală acordat de autoritățile române.
- Viza de muncă: Trebuie menționat tipul vizei, permisul de muncă sau autorizația de ședere pentru muncă, care justifică angajarea legală a unui muncitor non-UE în România.
6. Deducerea contribuțiilor și verificarea sumelor
Verificați că toate deducerile aplicabile, inclusiv deducerea pentru contribuțiile sociale și pentru impozit, sunt corect introduse și că angajatorul nu omite să completeze secțiunile corespunzătoare, astfel încât sumele de plată să fie corecte.
7. Depunerea declarației
După ce ați completat formularul D112, acesta trebuie depus online la ANAF prin sistemul e-guvernare sau la oficiile ANAF, în funcție de preferințele angajatorului.
Leave a Comment